vineri, 26 iunie 2009

Micul Paris...


Mai, ce-i drept, cam seamana… si nu vobesc din povesti. Intr-adevar, doar architectural vorbind :)) Oamenii… ciudatenii. Bine, sa nu generalizam. Adevarul este ca peste tot sunt fel si fel de oameni, unii mai “speciali” decat altii. Dar la noi in capitala, din cei 2 milioane de locuitori, 1 800 000 au problemute… grave ;)) Cu niste priviri foooarte sugestive, un accent minunat (da, stiu, sunt subiectiva aici) si un comportament de parca ei ar fi autorii Codului Bunelor Maniere, te cuceresc din prima. Zilele trecute ma plimbam prin minunatul Bucuresti, de fapt stateam la stop. Si vad la vreo 10 m de mine un domn respectabil, in mijlocul intersectiei, vorbind la telefon. Cu o voce de tenor ii spunea interlocutoarei : “Da` ce crezi fa ca eu te amenint ? Nu te amenint, fa, sa moara Maria.” Eh, ce o fi avand seniorul cu Maria, nu prea stiu… Dar nu o fi nimic bun ;)) In alta zi, doua domisoare pe banca, una ii spune celeilalte : “Maaaammaaaa, da` ce proasta esti fataaaaaaa !”. Si eu am izbucnit in ras si mi-am continuat drumul… Dar nu e cazul sa generalizam; avem si noi, ardelenii, specimenele noastre ;x :))

Ciudat e ca mie imi place orasul asta. Si ca e foarte probabil ca la anul sa ma mut acolo ;)) Eh, mai sunt muulte florarii :)) romantici bucurestenii astia… multi caini (saracii :-< ), jafuri in direct in troleu :) (pana la varsta de 18 ani nu am avut ocazia sa asist la asa ceva), alea alea… Dar e al nostru, si il iubim !
Mai urmeaza un sejur scurt de cateva zile, mai adun cateva impresii si vi le impartasesc si voua ;)

joi, 11 iunie 2009


Ceea ce m-a deerminat sa scriu randurile astea e tocmai ceea ce ai scris tu pe blogul tau. Hey... mersi. Si eu te iubesc.


Sange din sangele meu... si totusi nu suntem frati :) nici nu e necesar, sa stii... nu conteaza, pot sa spun ca mi-ai fost mereu aproape, si stiu ca pot conta oricand pe tine. Vreau sa stii ca e reciproc sentimentu`, si pentru tine as face orice. De mici am fost impreuna, remember ? Cu bune, cu rele... Si am ajuns acum, dupa 17 ani [micutule :* :))] , sa spun ca au ramas doar bune, ca mi-e dor de o cearta, nu mai stiu cum e sa fiu suparata pe tine... Bine, sa nu faci acum tot posibilu sa ma enervezi, ok ? :)) Stiu ca poti, da e mai ok sa nu vrei :p


Well, I care fo` ya >:D<

marți, 9 iunie 2009

18- cifra de basm !


09.06.1991. ziua in care am aparut :>… fara prea multe de spus, uite ca au trecut 18 ani. (fara prea multe de spus pentru publicul amator, si cu mila pentru cei care citesc aceste randuri… as putea scrie un roman, sau poate chiar mai multe, care sa redea viata mea pana acum.) 18 ani plini de zambete, lacrimi, surprize, iubire, emotii, prieteni, familie… si multe altele. Si totusi, 18 ani… azi pot sa spun ca 18 e cifra de basm :)

Am crescut. M-am maturizat ? asa peste noapte ? 18 ani, copil in interior… si sper sa raman la fel.

La naiba, ce zi frumoasa azi :) soarele tine cu mine…

Eh, sa traiesc !

marți, 2 iunie 2009


Sa iubesti inseamna sa-ti asumi cel mai mare risc...

sa iti pui viitorul si fericirea in mainile altcuiva,

sa ii dai puterea sa te distruga, si totusi sa speri ca nu o va face,

sa crezi fara rezerve,

sa accepti sa fii vulnerabil,

sa daruiesti totul...


asta e iubire !



sa te indragostesti e relativ usor, dar sa ramai indragostit cere efort :)

And I love you,

I want you

I wanna talk to you,

I wanna be with you... ;x